Când discutăm despre relația dintre piața de capital și inflație, un punct de plecare esențial îl reprezintă examinarea evidențelor istorice. De-a lungul deceniilor, performanța pieței de capital în fața inflației a fost variabilă, ilustrând cât de complex și de imprevizibil poate fi acest raport.
În cartea „Stocks for the Long Run”, publicată în urmă cu trei decenii, profesorul Jeremy Siegel arată că de-a lungul a 200 de ani, investițiile în acțiuni – preponderent, cele americane, au avut un randament cuprins între 6,5% și 7% pe an, dacă scoatem inflația din calcule. Cu alte cuvinte, bursa amortizează creșterea prețurilor pe termen lung cu brio. Asta se explică prin faptul că multe companii sunt capabile să absoarbă șocurile inflaționiste prin creșterea prețurilor, mai ales în cazul celor care au interfață directă cu clientul final. În schimb, un alt profesor, de data aceasta, Paul Marsh de la London Business School, duce dezbaterea academică la nivelul următor. El spune că acțiunile nu reprezintă, nici pe departe, o protecție împotriva inflației, pentru că atunci când prețurile bunurilor de consum stau foarte sus (mai ales pentru o perioadă lungă de timp), bursa se duce în jos.
Deși părerile experților sunt împărțite, analizând cazurile recente ale Ungariei, Turciei și Japoniei, observăm cum piețele de capital au protejat investitorii în fața inflației și a contextului economic general. În Ungaria, deși țara s-a confruntat în 2022 și 2023 cu o inflație crescută și recesiune, indicele principal al pieței de la Budapesta, BUX, a înregistrat o apreciere spectaculoasă de aproape 100%. Aceeași situație o întâlnim și în Turcia, acolo unde economia este afectată puternic de ani buni de nivele ridicate ale inflației. Astfel, pe piața de capital din Turcia, indicele reprezentativ BIST 100 a crecut în intervalul 2020-2024 cu aproape 1000% iar în intervalul 2022-2024 cu aproape 300%.
Pe de altă parte, Japonia, deși se confrunta cu stagnare economică și perioade de deflație, a văzut o creștere impresionantă a indicelui Nikkei 225, sprijinită de politici monetare relaxate și de deprecierea yenului, care a îmbunătățit competitivitatea exporturilor. Nikkei 225 a reintrat pe un trend ascendent pe termen lung din 2012, iar de atunci și până în 2024 s-a apreciat cu peste 350%. E drept că înainte de acest salt bursa japoneză a subperfromat, pe fondul unor decenii întregi de inflație foarte redusă sau chiar deflație. Iată deci, că inflație este, mai degrabă prietenul bursei și fără ea și bursa și economia au de suferit.
Strategiile posibile legat de inflație
Pentru a naviga eficient în piața de capital în context inflaționist, investitorii ar trebui să ia în considerare:
- Diversificarea portofoliului pentru a reduce riscul specific unor sectoare sau geografii.
- Investiții în companii de calibru cu poziții de piață solidă și capacitate de a transfera costurile inflaționiste către clienții lor.
- Monitorizarea atentă a politicilor monetare și a reacțiilor pieței de capital la schimbările macroeconomice.
Prin adoptarea unei abordări echilibrate și informate, investitorii pot naviga pe piața de capital într-un mod care să le protejeze valoarea investițiilor în fața incertitudinii inflației.
Piața de capital și inflația au o relație complexă și imprevizibilă, evidențiată de performanța variabilă a acțiunilor în contexte economice diferite. Investitorii ar trebui să se concentreze pe diversificare și pe companii capabile să gestioneze costurile inflaționiste.